Sandra Izbașa, despre „corecțiile” aplicate de antrenori. „Eu sunt un om norocos”

Gimnasta susține că a avut mereu cuvintele la ea, aceasta fiind și cheia succesului său

Sandra Izbașa, ultima campioană olimpică a României, la gimnastică, se consideră un om norocos, atât pentru faptul că a reușit o revenire de senzație, după o accidentare care îi putea pune în pericol cariera sportivă, cât și pentru că nu a avut parte de „corecțiile” care se mai practicau de către antrenori.

În emisiunea-interviu „40 de întrebări cu Denise Rifai”, de la Kanal D, Sandra Izbașa a povestit aceste lucruri, subliniind că fiecare sportiv are povestea sa, mai mult, că nu își dorește să facă referire la „poveștile” celorlalți. „Eu am avut anumite practici, nu am fost niciodată de acord cu lucrul acesta. Eu am fost un sportiv atipic. Există comunicare, nu trebuie să mă atingi într-un anumit fel ca să pot să fac”, a mărturisit Sandra, precizând că nu a fost bătută de antrenori. „Nu, pentru că am știut să colaborez cu ei, iar de fiecare dată am găsit soluția de mijloc. Preferam să fiu dată afară din sală sau să mă trimită să fac forță, decât să primesc o palmă”.

Citește și:Sandra Izbașa nu vrea să îi fie folosită imaginea în campaniile electorale

Mai mult, Sandra a făcut și un „portret-robot” al antrenorului, menționând un lucru important, că depinde foarte mult de nivelul la care antrenează acesta. „Dacă vorbim de lot (n.r. olimpic), trebuie să fie stricți, să aibă o anumită rigurozitate, să impună un anumit respect, pentru că antrenorul trebuie să aibă grijă de mai multe gimnaste. Nu poate să aibă grijă doar de una singură. Iar dacă o sportivă, în ziua respectivă, are o zi mai proastă, că se întâmplă, ca să nu se accidenteze, mai bine îi schimbi/personalizezi programul, nu aplici corecții, nu cu bătaie”, a declarat Sandra Izbașa.

Aceasta a precizat, că în opinia sa nu ar trebui vreodată să se întâmple astfel de lucruri. „Doar că astea erau metodele la momentul respectiv. Eu sunt un om norocos, din punctul acesta de vedere, pentru că am avut mereu vorbele la mine, comunicarea a fost cheia succesului meu”, a mai spus campioana.

De-a lungul timpului, Sandra Izbașa a suferit mai multe accidentări, însă cea care i-a marcat cariera a fost cea din 2009 când se pregătea pentru Campionatul Modial de la Londra, considerând-o ca p cumpănă a vieții sale. „Mai ales că nu mă așteptam. Eram într-o formă destul de bună pentru competiție. S-a întâmplat într-o competiție pregătitoare pentru campionatele mondiale, la Buzău. Mi s-a rupt tendonul în momentul în care eu am bătut ca să mă desprind 3 metri de la sol, să fac un element. În momentul bătăii am simțit că s-a rupt solul, iar în aterizare mi-am prins mâna între șold și sol și mi-am fracturat-o. A fost foarte grea accidentarea. Și îmi este greu să vorbesc pentru că știu prin câte lucruri am trecut și mi-am dorit din suflet să mă refac. Mai ales că veneam cu un istoric, promiteam foarte mult. Părinții și Federația Română de Gimnastică au fost alături de mine și au făcut tot posibilul să ajung în Germania să mă operez”, a mai povestit fosta sportivă.

Sandra Izbașa (31 de ani) are în palmares, pe lângă medalii europene și mondiale, și medalii olimpice pe care le-a obținut la Beijing (2008) și Londra (2012), și este ultima campioană olimpică la gimnastică a României, iar după retragerea din activitatea sportivă aceasta a urmat cariera de antrenoare, la Clubul Steaua.

Citește și: Sandra Izbașa este de astăzi „Doamna Bănică”