„Baby boom” de pandemie, în România

Sunt așteptați peste 200 de mii de nou-născuți, după ce anul trecut a fost cea mai slabă „recoltă” dinaintea de 1967

Lunile de pandemie de anul trecut, cu joburile mutate în birourile de acasă, dar și cu timp petrecut mai mult în cuplu sau familie, vine și cu vești bune pentru natalitatea din România. Estimările indică un adevărat „baby boom” în următoarele luni, când numărul copiilor nou-născuți vor trece de 200.000, cu un vârf în perioada iulie-august 2021, potrivit unei analize citate de Mediafax.

Astfel, în luna martie a acestui an numărul bebelușilor a fost cu peste 1700 mai mare decât al celor născuți în martie 2020.

Potrivit celor mai noi date de la Institutul Național de Statistică, în luna martie 2021 s-a înregistrat naşterea a 13.606 copii, cu 1790 mai mulţi copii decât în luna februarie 2021. Medicii spun că asistăm la un fenomen în creștere, stimulat de condițiile speciale din pandemie.

„Oamenii au stat mai mult în casă și acest lucru i-a făcut să fie mai atenți și mai preocupați de viața de cuplu. Pentru cuplurile care nu erau decise să facă pasul spre natalitate, pandemia a fost un adevărat stimul, dorința de a avea un copil trecând peste toate provocările generate de criză”, afirmă dr. Edu Antoine, conferențiar universitar, de la clinica Amca Medical.

Potrivit clinicii, cele mai multe femei însărcinate în această perioadă provin din mediul urban, au vârste între 25-39 ani și se află, în cele mai multe cazuri, la primul copil.

2020, anul cu cea mai slabă „recoltă” dinainte de 1967

Statisticile INS arată că sporul natural negativ a crescut în luna martie 2021 faţă de cel din luna martie 2020 (-16293 persoane în luna martie 2021, față de -10734 persoane în luna martie 2020).

De altfel, 2020 a fost anul cu cele mai puține nașteri din 1967, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Au venit pe lume 161.320 de copii, cu peste 40.000 mai puțini ca în anul 2019.

Anul 1967 a fost primul an în care s-au văzut efectele Decretului 770/02.08.1966, care interzicea întreruperea de sarcină și care viza creșterea accelerată a populației. Cu un an înainte de aprobarea acestui decret, numărul de avorturi provocate ajunsese la valoarea de 1.115.000, dublu față de 1959, printre cauze situându-se, conform studiului demografic, carențele educației sexuale și insuficiența mijloacelor anticoncepționale.

Citește și: Gelu Duminică: „România are carențe majore în ceea ce privește educația sexuală”