Salariul minim pentru 2021, încă în discuții

Temeri din partea sindicaliștilor

Ministrul Finanțelor Florin Cîțu a declarat duminică, întrebat ce se va întâmpla cu salariul minim de la 1 ianuarie, că vor urma discuții cu patronatele și cu sindicatele, punctând că trebuie derulate cât mai repede negocierile pentru formarea viitorului guvern. „Dacă vom avea guvern, vom ști ce se întâmplă și cu salariul minim de la 1 ianuarie”, a spus ministrul Finanțelor. Sindicaliștii se tem însă de „înghețarea” salariului minim pe economie la nivelul celui din 2020.  

Aici ar trebui să avem discuții cu patronatele, cu sindicatele și va trebui…Sunt câteva variante pe care le-am luat în calcul la Ministerul de Finanțe. Încă nu am agreat toți pe aceeași formulă. Trebuie să derulăm negocierile cât mai repede, să avem un Guvern investit. Dacă vom avea guvern, vom ști ce se întâmplă și cu salariul minim de la 1 ianuarie. Ar fi necinstit ca actualul guvern să ia o decizie pentru viitorul guvern

Florin Cîțu, ministru de Finanțe

„Am aflat că intenţia este de a îngheţa salariul minim pe economie”

De partea cealaltă, liderul Blocul Național Sindical (BNS), Dumitru Costin a declarat, într-o conferință de presă că există intenția ca salariul minim să fie înghețat. Totodată, BNS a cerut Guvernului să inițieze urgent  consultări cu partenerii sociali pentru revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență.

„Luni, săptămâna asta trebuia să avem un Consiliu Naţional Tripartit pentru Dialog Social, care nu a mai avut loc, am primit o comunicare scrisă, ni s-a spus că primul ministru, domnul Ciucă, are un program foarte încărcat şi nu îşi mai permite să participe la acest CNT. Din informaţiile de care noi dispunem la această oră se pare că cel care e nominalizat să formeze Guvernul, viitorul prim-ministru nominalizat, domnul Cîţu, doreşte să îşi asume decizia politică şi pe sub uşi, prin crăpăturile de uşi am aflat că intenţia este de a îngheţa salariul minim pe economie la valoarea din 2020”, a declarat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, într-o conferință de presă, online, anunță news.ro.

În comunicatul de presă al BNP se precizează că „dezvoltarea însoțită de accentuarea inegalităților nu este o caracteristică a țărilor ce recunosc modelul social european. Preocuparea pentru o utilizare mai eficientă a resurselor a lipsit din abordarea creșterii în România. Forța de muncă ieftină a fost principala pârghie pentru atragerea investițiilor.”

Potrivit aceluiași document, se preconizează că următorii doi ani vor fi extrem de dificili, cu o creștere a deficitului bugetului public, estimat până la 12,5% în 2022, dar și cu o rată a somajului peste nivelul celei din 2019.

„Avem nevoie de un nou model de creştere. Ar trebui să valorificăm oportunitatea alocărilor semnificative pentru reducerea decalajelor, dar şi pentru o dezvoltare sustenabilă.  Următorii doi ani vor fi ani extrem de dificili. Ritmul de creştere a datoriei publice este de-a dreptul halucinant, până la finalul anului 2022 datoria publica va depăşi 60% din PIB. De asemenea deficitul bugetului public continuă să crească, urmează să ajungă în 2022 la 12,5%. Rata şomajului se estimează că va rămâne chiar şi după doi ani mult peste nivelul din 2019”, a transmis BNS.

Cea mai de preț resursă a unei țări, resursa umană

„România a interpretat în sens foarte strict noțiunea de investiții, referindu-se în mod aproape exclusiv la investiții în capital fix și în capital natural. Cea mai de preț resursă a unei țări, resursa umană, este lipsită de interes în alocarea resurselor în PNRR. Guvernul României a propus 0 (zero) investiții în capitalul uman. Forța de muncă nu reprezintă o prioritate, nici la nivel de obiectiv și nici la nivel de investiții directe.

Deși reprezintă una din componentele cheie ale tranziției digitale și verzi (unul din obiectivele cheie ale PNRR) calificarea și recalificarea forței de muncă nu beneficiaza de alocări, nici măcar la nivelul asigurării competențelor digitale, deși Romania are cea mai mare pondere a populației ce nu deține nici măcar competențe digitale de bază. Până în 2025, 5,3 milioane de cetățeni români ar trebui să obțină competențe digitale de bază, efortul este uriaș, atât logistic cât și financiar”, se mai arată în comunicatul BNS.

Citește și: Tesla vine în România și caută angajați

#News