De când au pus mâinile pe frâiele guvernării, Orban și ceilalți membri ai guvernului, plus o pletoră de lideri liberali mai mari sau șefuleți mai mici, caută să convingă opinia publică de faptul că măsurile economice pe care le-au luat sunt foarte bune, că românii o vor duce și mai bine și că nu există nici un motiv de îngrijorare pe termen scurt și mediu.

N-ar recunoaște în ruptul capului că nu au cum să majoreze pensiile din septembrie, că nu au bani pentru investiții, că banii europeni pentru finalizarea autostrăzii Pitești-Sibiu, încă dinainte de a fi măcar zăriți, vor fi ronțăiți de haite de gândaci croitori etc.

Nu recunosc pentru că, altfel, poporul s-ar întreba: păi, ați zis că pesediștii sunt hoțomani și incapabili și că dacă veniți voi la guvernare o să duduie economia și o să trăim și mai bine! Mai mult, liberalii lansează tot felul de promisiuni cu disperarea că alunecă tot mai repede pe toboganul neîncrederii electorale.

Dar lovitura năucitoare vine tocmai de unde se așteptau, probabil, mai puțin: de la Consiliul Fiscal (CF), condus de academicianul Daniel Dăianu, un expert recunoscut și respectat în domeniul macroecomiei, fost ministru liberal al Finanțelor.

Dincolo de faptul că CF a demontat minciuna cu mărirea punctului de pensie din septembrie, Consiliul acuză abrogarea, rapidă și foarte suspectă a unor prevederi ale Ordonanței 114/2018, “a lăcomiei”: “(…) reducerea accizelor la produsele energetice și eliminarea supra-impozitării salariaților cu timp parțial de muncă au devenit o certitudine, iar taxarea suplimentară a sectorului energetic și a sectorului bancar stabilită prin OUG nr. 114/2018 a fost abrogată.

Impactul acestor măsuri nu a fost cuprins în estimarea veniturilor, decizie pe care CF a remarcat-o în opinia preliminară asupra proiectului de buget, având în vedere faptul că acestea se aflau fie în etapa finală a procesului legislativ (în cazul reducerii accizelor la produsele energetice și a modificării impozitării contractelor cu timp parțial), fie pe agenda imediată a Guvernului (în cazul modificărilor prevederilor OUG nr. 114/2018).(…)

Potrivit estimărilor CF, reducerea accizelor la produsele energetice are un impact bugetar, inclusiv cel de la nivelul TVA, de -3,6 mld. lei sau 0,32 pp din PIB, eliminarea supra-impozitării salariaților cu timp parțial de muncă conduce la un minus de încasări din contribuții de asigurări de 1,56 mld. lei sau 0,14 pp din PIB, în timp ce abrogarea unor prevederi din OUG nr. 114/2018 (eliminarea taxei pe activele bancare și a impozitării suplimentare a sectorului energetic) are un impact negativ estimat la 0,1 – 0,15 pp din PIB. (…)

Mai mult, practicarea unor niveluri înalte ale deficitului bugetar coroborate cu o datorie publică care nu mai poate fi considerată drept redusă, conduce la creșterea probabilității de apariție a unui impas bugetar, cu ramificații multiple asupra situației macroeconomice și costurilor de finanțare.”

Așadar, Bugetul pe anul 2020 are “aspecte problematice”, cum spune CF. Ca atare, hai repede, repede cu votu’!

#News