Fragmente din topoare celtice vechi de 3.000 de ani, descoperite într-o pădure din Bihor

Stilul de realizare a obiectelor corespunde celui folosit pentru obiectele descoperite în Peştera Igriţa din Aştileu

Topor
Topor sursa foto pixabay

Mai multe bucăţi de topoare celtice şi o lamă de cuţit, vechi de circa 3.000 de ani, au fost descoperite, duminică, de un orădean, în comuna Brusturi. Acestea au fost predate Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, potrivit g4media.ro.

Aparent, stilul de realizare a obiectelor corespunde celui folosit pentru obiectele descoperite în Peştera Igriţa din Aştileu

Obiectele cu însemnătate istorică au fost descoperite de orădeanul Preda Bălăiban. Acesta este un pasionat de istorie care deţine, cu autorizaţie, şi un detector de metale. „Hobby-ul meu este să mă plimb cu detectorul de metale prin păduri. Am găsit fragmentele de topoare celtice şi lama de cuţit în aceeaşi groapă în pădurea din satul Picleu, comuna Brusturi. Mi-am dat seama de la început că sunt valoroase. Le-am predat imediat la Primărie (n.r. – cea a comunei Brusturi), aşa cum prevede legea”, a povestit Preda Bălăiban.

Acesta a mai povestit că trecut, a mai descoperit capete de topoare vechi de mii de ani, precum şi dinari romani din argint.

Obiectele se afla acum în Muzeul Ţării Crişurilor. Obiectele descoperite acum în pădurea din Picleu au fost preluate de Direcţia de Cultură. Ele vor fi predate Muzeului Ţării Crişurilor, ai cărui specialişti le vor studia îndeaproape. „La o primă cercetare a fragmentelor, acestea datează de la finalul Epocii Bronzului şi începutul Epocii Fierului. Adică din secolele XII – X î. Hr.

Descoperirea, ce aparţine culturii pretracice, este cu atât mai interesantă cu cât stilul de realizare a obiectelor corespunde cu specificul Peşterii Igriţa din localitatea Aştileu”, a precizat Bogdan Tegreş, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură Bihor. Topoarele şi lama de cuţit au fost folosite de oamenii preistorici ca arme, dar şi ca unelte. Ar fi fost posibil şi ca acestea să fi fost folosite chiar de oamenii care au trăit în Peştera Igriţa, potrivit specialistului. Circulaţia pe Podul de la Dunăre, permisă și noaptea începând cu 30 noiembrie