Larve din Marea Barieră de Corali, congelate de oamenii de știință 

Cercetătorii vor să protejeze recifele de corali în contextul temperaturilor în creştere ale oceanelor care destabilizează ecosistemele delicate.

Oamenii de ştiinţă care studiază Marea Barieră de Corali din Australia au testat o nouă metodă de congelare şi de stocare a larvelor de corali, ce ar putea ajuta recifele ameninţate de schimbările climatice, potrivit g4media.ro.

Cercetătorii încearcă să protejeze recifele de corali în contextul temperaturilor în creştere ale oceanelor care destabilizează ecosistemele delicate.

Marea Barieră de Corali a înregistrat patru evenimente de albire în ultimii şapte ani, printre acestea numărându-se primul astfel de episod, observat în timpul unui fenomen La Nina, care determina temperaturi mai reduse. Coralul congelat prin criogenie poate fi depozitat şi reintrodus ulterior în sălbăticie,  procesul actual necesitand echipamente sofisticate, inclusiv lasere. Potrivit oamenilor de ştiinţă, noul „Cryomesh” este un procedeu mai ieftin şi mai eficient pentru conservarea coralului. 

Într-un studiu de laborator realizat în decembrie, efectuat în premieră pe un exemplar din Marea Barieră de Corali, cercetătorii au utilizat „Cryomesh” pentru  îngheţarea larvelor de coral la Institutul Australian de Ştiinţe Marine (AIMS).

Coralul fusese colectat din recif pentru procedeul care a coincis cu scurta fereastră anuală de depunere a icrelor.„Cryomesh” a fost testat anterior pe varietăţi de corali de diferite dimensiuni din Hawaii. Un studiu realizat pe o varietate mai mare a eşuat.Cercetările continuă asupra unor varietăţi mai mari din Marea Barieră de Corali. La cercetările din cadrul Programului pentru refacerea şi adaptarea recifelor de corali au participat oameni de ştiinţă de la AIMS, Smithsonian National Zoo şi Institutul pentru Biologia Conservării, Fundaţia pentru Marea Barieră de Corali şi Societatea pentru Conservare Taronga din Australia. Tehnologia, care va ajuta la stocarea larvelor de corali la temperaturi de minus 196 de grade Celsius, a fost realizată de Colegiul de ştiinţă şi inginerie al Universităţii din Minnesota.„Această tehnologie nouă de care dispunem ne va permite să facem acest lucru la o scară ce va putea ajuta efectiv la susţinerea unui segment din acvacultură şi la intervenţii de restaurare”, a declarat Jonathan Daly de la Societatea pentru Conservare Taronga din Australia.

Cozi și aglomerație la vămi, la intrarea în România