Alt subiect cu și despre coronavirus, Galați și vecini. Mai nou, Galațiul a căzut victimă coronavirusului și de data asta o cam iau personal. Dacă alegi să te angajez într-un loc unde să ajuți, nu e întotdeauna de bine. Așa cum nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită, ai mari șanse să dai peste conoravirus, fix în locul unde alegi să ajuți, să te axezi pe protecție și pe sănătate.
20 de angajați ai unui centru pentru persoane cu dizabilități din Galați au fost diagnosticați pozitiv. Aș fi fost mai puțin interesată, dacă nu cunoșteam o persoană dintre cei 20.
Cum s-a aflat? Cu un test și o alegere. Una dintre angajate ar fi mers la o clinică medicală privată pentru o problemă medicală și ar fi ales să-și facă și testul. Surprize, surprize: COVID-19.
Procedura normală și de bun simț a dus la carantinarea centrului. Până aici, nimic de adăugat. Mai ales în situația în care ne aflăm.
Eram bucuroasă prin martie-aprilie că în Galați lumea e ok, e responsabilă, se protejează și are grijă. Chiar mă contraziceam cu mulți și eram și sigură pe cuvintele mele: nu, frate, în Galați se respectă legea și Galațiul nu are cum să devină un focar de infecție. Că-s oamenii mei și-s paranoici, și cu ipohondria în floare. Țin la viețile lor. Și uite că Galațiul a devenit, încet și sigur, subiect de știri.
Pe scurt, avem și niște vești bune: persoanele din centru nu prezintă semne de îmbolnăvire. Posibil asimptomatici, posibil sănătoși. Ce se va întâmpla, vom afla în vreo două săptămâni. Cu toate astea, virusul i–a ales pe cei care lucrează la centru. 20 au fost confirmați pozitiv, restul așteaptă rezultatele.
Tania Calcan, D.G.A.S.P.C Galați a declarat: ”În centru sunt tineri și adulți cu vârstele între 18 și 45 de ani. Sunt oameni cu afecțiuni, dar și persoane cu handicap. În acest moment știm doar că boala a intrat în centru, adusă întâmplător de o colegă de-a noastră”.
Și mai știu eu ceva. Deși nimeni nu mai are voie să intre și să iasă din cămin, există și excepții. O angajată (hai să fim discreți și să nu dăm nume) a ales să facă un drum acasă. Unde ”acasă” înseamnă un bloc cu vreo 20 de apartamente și vecini multișori. Eu sunt unul dintre vecini. S-a lăsat cu o ambulanță matinală, multe întrebări și ochi lipiți de fereastră. Panică printre vecini și un nou subiect de discuție. Că, și așa se plictiseau.
E simplu. Ai aflat că ai COVID. Saluți vecinii, îi pui în temă cu ce se mai întâmplă pe la serviciu, schimbi niște informații și tușești demonstrativ. Că e sau nu e o simplă gripă, rămâne de văzut. Doar că nu-mi prea plac cadourile. Și nici solidară cu vecinii inconștienți nu vreau să fiu.
Citește și: FAN Courier vine la pachet cu coronavirus: oriunde cu plăcere
