Traian Basescu

Există oameni născuți să conducă și rebelii fără cauză, eterni adolescenți, undeva la limita maturității, mereu visători, mereu optimiști. Primul este acel om pe care ți-l dorești mereu în preajmă, atât ca șef, cât și ca prieten, e omul care îți insuflă curaj și ambiție, pentru că toate aceste calități îl definesc. Cel de al doilea este genul de persoană aflată într-o permanentă tranziție spre maturitate, într-un nesfârșit proces de autocunoaștere și de proiectare a idealurilor în viață. Dacă nu ați recunoscut personajele portretizate mai sus, e momentul să facem lumină.

Nici a treia oară nu pare să fie cu noroc

Am ales, deloc întâmplător, două personaje politice care se încadrează perfect în aceste descrieri – Traian Băsescu, respectiv Nicușor Dan. Primul e căpitanul de cursă lungă, al doilea e încă mus (elev marinar – n.a.), deși a ajuns la vârsta la care ar fi trebui să promoveze deja, măcar, la statutul de matelot. Că lucrurile nu stau deloc așa o recunoaște Nicușor Dan, candidatul la Primăria Capitalei, din partea alianței USR-PLUS-PNL.

Până nu demult matematicianul (asta este totuși meseria lui Nicușor Dan), părea sigur pe el și se autodeclara un contracandidat pe măsura Gabrielei Firea. Băsescu, așa cum îl știm, răbdător, bun încasator, s-a cocoțat pe catargul navei sale, Partidul Mișcarea Populară, a scrutat marea învolburată a politicii. Știe căpitanul că valurile duc inevitabil la mal, așa că a așteptat momentul în care și-a anunța echipajul: Pămâââânt!

Da, Traian Băsescu a așteptat greșeala alianței de Dreapta pentru a pune piciorul pe malul alunecos al politicii și și-a anunțat și el candidatura la Primăria Capitalei. Asta nu e deloc bine, indiferent că te numești Nicușor Dan, Gabriela Firea, sau oricine ai fi. Calculele lui Nicușor Dan sunt aproape corecte din acest punct de vedere. Intrare în cursa pentru PMB a lui Traian Băsescu va anula considerabil șansele lui de a o detrona pe Firea și exact asta încearcă să le transmită și celor care îl susțin (USR-PLUS și PNL), să lase orgoliile la o parte. E mai bine să-l ai pe Traian Băsescu aliat, decât …contracandidat. Dar, pare că deja e un pic prea târziu.

„Evident, este ceva ce nu-mi doresc (un duel electoral cu Traian Băsescu – nr.), pentru că este o persoană care are propriul său electorat. Suntem în ipoteza unui singur tur, Traian Băsescu are electoratul său și ar fi mai bine pentru toți oamenii de dreapta sau cei care consideră că orașul merge într-o direcție greșită, ar fi mai bine ca ei să aibă un candidat unic.

Dacă însă nu se ajunge la o înțelegere, mișcarea PMP-ului este firească, pentru că au o locomotivă electorală, pe care trebuie să o introducă în cursa cea mai vizibilă, în alegerile locale”, a spus Nicușor Dan, recunoscându-și fără echivoc inferioritatea în fața fostului șef de stat. Nicușor Dan candidează pentru a treia oară pentru Primăria Capitalei, semn că în „adolescența” lui prelungită încă mai are vise.

Mai de Dreapta ca el nu e nimeni

Traian Băsescu nu are neapărată nevoie de alianțe. Istoria îl va ține minte ca pe unul dintre cei mai mari oameni politici pe care ia avut România. Autodeclarat președinte-jucător, Traian Băsescu este politicianul care a făcut lucruri extraordinare pentru țară, un om care a știut să se despartă, la momentul potrivit, în numele responsabilității, de camarazii lui de sindrofii.

Traian Băsescu înțeles că România nu poate fi credibilă nici în Uniunea Europeană, nici în NATO dacă nu va deveni un stat de drept veritabil. A înțeles ca nimeni altul marile priorități economice, sociale și morale. Până și adversarii săi politici, și iată că și Nicușor Dan, recunosc că Traian Băsescu este exact omul pe care nu ți-l dorești dușman.

Înzestrat cu imaginație strategică și voință politică, printre altele și un excelent orator, Traian Băsescu va fi prezent, mai devreme sau mai târziu, nu doar în manualele de istorie, ci și în bătăliile politice care nu se vor opri în această toamnă. Mai de Dreapta ca Traian Băsescu nu e în acest moment niciun politician în țară. În acest sens rămâne memorabilă revoluția civică din noiembrie 2014 pe care o putem numi fără să ne teme că am greși câtuși de puțin, „Proiectul Băsescu-Macovei”. 

Băsescu a dus multe lupte. Și le-a cam câștigat. De pomină va rămâne încercarea eșuată de tentativă de lovitură de stat din vara anului 2012, pusă la cale de plagiatorul Victor Ponta. Memorabilă rămâne și scrisoarea trimisă către Bruxelles în timpul tentativei de lovitură de stat din 2012. Nimic nu l-a doborât pe Băsescu. A găsit mereu noi și noi energii de a lupta pentru democrație.

Ca să nu ne mai lungim, Traian Băsescu este omul care, după ᾽90, a așezat ferm România pe orbita Vestului. A activat mecanismele anti-corupție ale justiției, desprinzând actul judecătoresc de influența clasei politice. A condamnat simbolic comunismul ca „regim politic ilegitim și criminal”, într-un parlament care, huiduindu-l, se autodenunța ca majoritar comunist.

A pus la dispoziția populației arhivele Securității comuniste și, în timpul crizei economice globale din perioada 2008 – 2011, a cerut guvernului, asumându-și răspunderea și consecințele gestului său, măsuri de austeritate, evitând falimentul țării, deși știa că va pierde foarte mult din capitalul politic de care se bucura.

Când nu ai nimic de spus nici faptele nu se văd

Exact la polul opus se situează Nicușor Dan. Despre acesta, deocamdată nu putem spune decât că a fondat în 2008 asociația Salvași Bucureștiul, care s-a transformat în partidul Uniunea Salvați Bucureștiul, devenit acum USR și că a demisionat din propriul partid în 2017. Ah, ar mai fi și cele două candidaturi eșuate la Primăria Capitalei. În rest, încă așteptăm ca Nicușor Dan să se maturizeze.

În politică e nevoie de mai mult decât acțiuni civice. Când un pseudo politician se transformă în fanatic activist, succesul e ca Fata Morgana, e acolo, dar nu e. Când nu ai nimic de spus nici faptele nu se văd. Lipsa experienței administrative nu poate fi compensată prin activism sau, dacă vreți, adversarul cel mai de temut al dezvoltării și a evoluției este tocmai rebeliunea fără cauză.

Ca să poți să lupți cu un adversar de categorie grea trebuie în primul rând să-l studiezi. Nu e nicio rușine să mai și copiezi un pic, suntem convinși că elevul Nicușor Dan n-a fost tocmai ușă de biserică. Ca să câștigi în fața lui Băsescu trebuie să construiești ceva. Naveta între dezbaterile de la televizor și reuniunile de cartier, doar ca să-ți bifezi agenda zilnică e prea puțin.

Când ocolești răspunsurile pe care oamenii le așteaptă de la tine, candidat la Primărie, și o dai pe generalizări te descalifici singur. Când te judeci cu toate administrațiile locale din București, mai obții și victorii de etapă, dar niciodată nu vei câștiga încrederea oamenilor. Pe scurt, nu poți să obții puterea pe care ai hărțuit-o prin tribunale, pur și simplu nu poți.

Citește și: Traian Băsescu s-a decis. Candidează la Primăria Capitalei

HashtagNews.ro