Oficialii americani se tem că Vladimir Putin ar putea ataca România și Polonia

Președintele Biden vrea să evite provocarea Rusiei

Sursa foto: Pixabay

Înregistrând un succes major în nord-estul Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski face presiuni asupra președintelui Biden pentru un sistem de rachete cu o rază de acțiune de 190 de mile.

Deși acesta a promis că nu va exista nicio slăbire în lupta Ucrainei pentru a-și recâștiga teritoriul, a ținut totuși să menționeze că la baza cerinței sale nu stă nici o intenție a trupelor ucrainene de a lovi orașe rusești sau de a ținti obiective civile.

Obținerea armei este esențială pentru lansarea unei contraofensive mai ample, poate la începutul anului viitor, ar fi afirmat Zelenski, conform publicației ”The New York Times”.

În ciuda celor susținute de președintele Ucrainei, Biden nu este convins că echiparea armatei ucrainene cu o astfel de armă este cea mai bună soluție, fiind ferm convins că, prin acțiunile întreprinse până la acest moment, a reușit să-i transmită cu succes lui Putin că nu dorește un război mai amplu cu rușii.

Ba mai mult, omul politic de la Casa Albă crede că un transport de rachete ghidate cu rază lungă de acțiune ar fi probabil văzut de Moscova ca o provocare majoră: „Încercăm să evităm al Treilea Război Mondial”, ține să le amintească adesea Biden colaboratorilor săi.

Rusia ar putea viza bazele românești și poloneze care aprovizionează ucrainenii

Potrivit sursei deja citate, Casa Albă, Departamentul de Stat, Pentagonul și serviciile de informații americane consideră că nu e un moment oportun pentru a purta o discuție privind sistemul de rachete tactice al armatei, aceștia arătându-se îngrijorați că frustrarea lui Putin ar putea duce războiul la un nivel mai ridicat pentru a compensa retragerea sa umilitoare.

Deși nu se pot pronunța cu certitudine asupra planurilor pe care le-ar putea ticlui Vladimir Putin, oficialii americani iau în calcul mai multe posibile scenarii, unul din acestea făcând referire la un posibil atac asupra centrelor de aprovizionare care livrează cantități mari de arme și echipamente militare Ucrainei, stabilite în țări NATO, precum România și Polonia.

Posibilitățile enumerate se bazează pe conversații susținute cu mai mulți oficiali americani de rang înalt, în condițiile în care administrația Biden pare să evalueze impactul potențial al următoarelor măsuri, bazându-se-n continuare pe progresele înregistrate în luptă de către armata din Ucraina fără a declanșa, însă, un conflict mai amplu.

Oficialii americani mai cred că Putin ar fi ripostat dur dacă Washingtonul ar fi oferit Ucrainei, la începutul războiului, genul de sprijin pe care îl primește acum, cum ar fi serviciile de informații care au permis Ucrainei să ucidă generali ruși și să țintească depozite de arme, tancuri și apărarea aeriană rusă cu atacuri cu rachete ghidate cu precizie.

Ba mai mult, americanii sunt de părere că prin strategia lor progresivă și refuzul de a oferi Ucrainei arme avansate sau avioane de ultimă generație au putut pune suficientă presiune pe Moscova fără a o provoca însă la represalii pe scară largă.

Ucrainenii au luat avânt: asalt asupra forțelor de ocupație ruse în nord-estul țării

Toate acestea se întâmplă într-un moment în care, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), ucrainenii continuă să avanseze, iar forțele rusești continuă să se angajeze în operațiuni ofensive inutile în jurul orașului Donețk și Bakhmut.

Trupele ucrainene își vor continua contraatacul de la Harkov și își vor extinde pozițiile la est de râul Oskil, râu care curge spre sud în Siversky Donets și care șerpuiește prin Donbas, operațiune care le-ar putea permite să atace armata rusă în jurul orașului Liman, unde Moscova nu pare să redistribuie trupe.

Trupele ucrainene „au împins peste Oskil. Începând de ieri, Ucraina controlează malul estic”, au scris duminică pe Telegram Forțele Armate ucrainene.