Sincer și eu m-am plictisit, după 20 de ani de jurnalism economic, să scriu despre eșecurile Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat înregistrate la licitațiile pentru vânzarea activelor deținute pe litoral. Dar cum vilele de protocol ale parlamentarilor sunt scoase la vânzare cu o încâpâțânare de milițian, binențeles cum altfel, fără niciun fel de inteligență din partea funcționarilor RAAPPS, la aceleași prețuri, mai fac acum o concesie. Cine știe poate citește cineva și cumpără, și astfel aparatul regiei își va justifica parțial existența umilă și salariile mari. Active de protocol de 2 milioane de euro sunt scoase la vânzare pe litoral. Potrivit ultimului centralizator al regiei privind imobilele ce pot fi comercializate în condițiile articolului 8 din OUG 101/2011, respectiv cumpărarea cu banu jos, pe litoral sunt disponibile trei active în stațiunea Neptun- Olimp, după cum urmează: Complexul restaurant Dunărea, cu o suprafață utilă de peste 3. 200 metri patrați, 6.808 metri patrați suprafață totală și un preț de 1.042.500 euro plus TVA. Urmează terenul de tenis din vecinătatea hotelului Arad, 6.661, 07 metri patrați și un preț de 479.100 euro și terenul de minigolf de lângă baza de temis de câmp menționată mai sus, 7.753, 28 metri patrați și un preț de 555.400 euro fără TVA. Cu totul vreo două milioane de euro. Din păcate pentru regie, niciun investitor nu vrea să- și ia bătaie de cap cu activele de protocol, în principal din cauza tarifelor mari raportate la investițiile ulterioare obligatorii în astfel de cazuri. Vilele parlamentarilor sunt degradate și nu mai corespund actualelor cerințelor turistice, astfel că investitorii în turism le ocolesc. Și RAAPPS nu este un caz special, pentru că aceleași reguli se aplică și unităților turistice construite înainte de 1989.

Litoralul, la mezat

Hotelurile lui Ceaușescu, “oile negre” ale imobiliarelor

Dacă de bine de rău noile unități de cazare puse în vânzare pe litoral își găsesc mai devreme sau ma târziu cumpărători, vechile hoteluri ceușiste nu- s dorite de nimeni. Analiștii imobiliari au explicat că aceste unități necesită de obicei investitții care dublează practic prețul de achiziție, dacă nu și mai mult. Dătorile sunt slabe, spațiiile nu mai corespund noilor cerințe privind clasificiarea și astfel aceste imobile stau cu anii la vânzare, fără să prezinte niciun interes. Plus că majoritatea acestor hoteluri sunt exploatate doar sezonier, iarna nefiind rentabile. Potrivit Federaţiei Patronatelor în Turism, pe litoral sunt oficial puţin peste 100.000 de locuri de cazare înregistrate în acte. Cifrele cresc însă considerabil, susţin hotelierii, dacă sunt luate în calcul şi pensiunile sau hotelurile neclasificate turistic.