Pe 20 decembrie, la sat, în ziua de Sfântul Ignat se taie porcul care este mâncat de Crăciun. Multe obiceiuri, transmise din generaţie în generaţie, sunt respectate cu sfinţenie pe 20 decembrie, numită şi ziua de Ignat, potrivit libertatea.ro.
Se spune că în noaptea de Ignat, porcii visează dacă vor fi sau nu tăiaţi. Dacă visează un cuţit, e un semn că vor fi sacrificaţi. Carnea porcului este folosită în principal pentru prepararea produselor ce vor fi consumate pe tot parcursul perioadei dintre Crăciun şi Bobotează.
Tăierea porcului este singura activitate permisă în ziua de Ignat, fiind interzise spălatul, cusutul sau măturatul casei. Conform obiceiului, sacrificarea porcului nu poate fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu poate depăşi apusul soarelui. Tăierea trebuie să se facă pe lumină, deoarece numai lumina poate ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice. Locul ales pentru tăierea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru îndepărtarea duhurilor necurate.
Femeia, de obicei, se ocupă de tranşarea cărnii, numai după ce bărbatul face semnul crucii cu cuţitul asupra porcului sacrificat, zicând: „Tatăl nostru. Să-l mâncaţi sănătoşi”. Ignatul cade întotdeauna în plin post al Crăciunului. Uneori obiceiurile şi tradiţiile, cum sunt şi cele de Ignat, sunt atât de puternic înrădăcinate, încât nu pot fi oprite nici chiar de regulile foarte stricte impuse de Biserică.
Cinci tradiții legate de Ignat
Sângele animalului, amestecat cu mei şi lăsat să se usuce, este bun pentru afumat copiii când se sperie sau când au guturai.
După sacrificarea porcului, în casă este adusă mai întâi căpăţâna porcului, cu râtul înainte, ca să meargă bine treaba în gospodărie. În anumite zone ale ţării există obiceiul ca stăpânul casei să ia din sângele scurs din porc şi să deseneze o cruce pe fruntea copiilor, pentru ca aceştia să crească rumeni şi sănătoşi.
Părul de porc se păstrează şi cu el se afumă copiii atunci când se crede ca sunt deocheaţi. Cu părul de porc se afumă şi adăposturile vitelor, pentru a le proteja de atacul animalelor sălbatice.
Diferite organe ale porcului sacrificat sunt utilizate ca remedii în tratarea unor boli ale omului sau animalelor şi în practici magice de vindecare a unor boli atribuite deochiului, spiritelor malefice. Sfântul Ignat trăia pe vremea când Iisus propovăduia oamenilor despre Împărăția Cerurilor, iar Mântuitorul l-a purtat în brațe, Sfântul devenind astfel purtător al cuvântului lui Dumnezeu la popoarele păgâne.
Tradițiile populare de Sfântul Ignat spun că acesta este frate cu Moș Crăciun.
Astfel, se povestește că demult, Sfântul a bătut la ușa unui om și l-a anunțat că după el vine Moșu Crăciun și fiecare gospodar trebuie să taie un porc pentru copiii săi. Astfel, în această zi, fiecare trebuie să taie porcul și se spune că Sfântul Ignat li se arată porcilor, anunțându-le moartea și luându-le sufletele. Mai multe grupuri au închiriat aceeași cabană din Sinaia pentru a petrece Revelionul
