Inevitabilul s-a produs, Tăriceanu se află din nou sub lupa Direcției Naționale Anticorupție: politicianul ar fi luat mită în valoare de 800.000 de dolari în momentul în care se afla în funcția de prim-ministru al României.
Astfel, Direcția Națională Anticorupție face un apel către președintele României, apel care are ca simplă consecință urmărirea penală. Respectivul act de urmărire penală este axat pe dosarul de corupție care îl vizează pe Călin Popescu Tăriceanu și în care Senatul se pronunțase, în 2019, împotriva ridicării imunității.
De asemenea, DNA nu uită faptul că dosarul de luare de mită a fost deschis la solicitarea autorităților judiciare austriece și vizează obținerea de către șeful Senatului a 800.000 de dolari foloase necuvenite.
DNA pune tunurile pe Tăriceanu, iar Tăriceanu rămâne mai mut ca Iohannis
Lumina de la capătul tunelului (austriac): Tăriceanu fi primit mită 800.000 de dolari de la o firmă austriacă prin contacte fictive cu firme offshore, iar dosarul a fost făcut la cererea Austriei.
În comunicatul DNA se arată faptul că persoana respectivă (Călin Popescu Tăriceanu) ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD.
Este vorba plata unor servicii de consultant, dar, cu toate acestea, Tăriceanu a știut să jongleze cu banii și și-ar fi exercitat atribuțiile, astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei.
”Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul roman către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore”, se arată în comunicat.
Puțin mai contează dacă dosarul este vechi sau dacă Klaus Iohannis va scăpa, așa cum a promis, țara de hoți.
Glontele trecut pe lângă ureche a fost doar un avertisment. Un avertisment care prevede o sentință nu tocmai ușoară.
Citește și: Ciolacu propune un „buget alternativ” care să susțină creșterea salariilor
