Poliţia Română a fost sesizată cu privire la existenţa unor noi modalităţi de comitere a fraudelor cu investiţii. ”Indivizii sau entităţile necinstite promit investitorilor potenţiali oportunităţi de investiţii extrem de profitabile, dar care, în realitate, nu există sau sunt înşelătoare”. ”Investiţiile online au devenit din ce în ce mai populare în ultimii ani. Această creştere a dat naştere şi unui fenomen periculos, şi anume fraudele cu investiţii, potrivit g4media.ro.
Fraudele, denumite şi investment frauds, pot fi devastatoare pentru cei care le cad pradă. Ei rămân cu buzunarele goale şi visurile spulberate”, a comunicat IGPR.
Investment frauds reprezintă scheme diversificate. Ele pot include tranzacţii cu acţiuni fictive, criptomonede inexistente, scheme piramidale sau produse financiare fictive. Din sesizările primite de Poliţia Română, s-a constatat faptul că persoanele vătămate ar fi accesat pe diferite reţele de socializare postări ce conţineau reclame cu privire la servicii de investiţii financiare. Ulterior au furnizat date de contact pe formularele puse la dispoziţie în acele reclame, precizează IGPR. În continuare, ar fi fost contactate telefonic de persoane necunoscute, care utilizau numere de telefon atât româneşti, cât şi din Marea Britanie. ”Autorii, după discuţii repetate, reuşesc, de obicei, să convingă victimele să se înscrie pe diferite platforme de investiţii online
Investiţiile sunt destul de mici la început, de ordinul a câteva sute de euro.
Investiţia constă în achiziţionarea de criptomonede şi transferarea acestora către portofelele electronice indicate de către autori. Sumele respective apar apoi în contul victimei deschis pe acele platforme de investiţii. În multe situaţii, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate să îşi instaleze pe dispozitivele electronice folosite (telefon, tabletă, laptop) aplicaţii tip remote desktop.. Astfel aceştia capătă control total al acelor dispozitive”, arată IGPR.
Fără să conştientizeze efectul acţiunii lor, utilizatorii oferă atacatorilor acces la toate datele personale şi bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor.
Persoanele vătămate sunt convinse să trimită mai multe sume de bani (criptomonedă), fiind aparenţa că investiţiile sunt profitabile. Astfel se ajunge chiar la sume de zeci de mii de euro „investiţi” în astfel de scheme frauduloase. ”În momentul în care se încearcă retragerea sumelor de bani, sunt inventate o serie de pretexte şi scenarii prin care autorii încearcă să convingă victimele că, pentru a beneficia de acel profit, trebuie să transfere mai multe sume de bani. Pretexte sunt taxe de retragere, garanţii transferuri, amenzi. În paralel, datele accesibile prin dispozitivele compromise sunt exploatate în diferite moduri. Este vorba de deschiderea de conturi pe diferite platforme de tranzacţionare criptomonede, transferuri bancare frauduloase, spălare de bani etc”, menţionează IGPR. Alte modalităţi de inducere în eroare a potenţialilor investitori pot fi promovarea unor anunţuri, în general pe reţele de socializare, unde se folosesc imaginile unor companii cunoscute, listate la bursă. Se promisit unele câştiguri imediate foarte mari, prin „cumpărarea de acţiuni” care vor „genera dividende” de zeci de mii de lei „direct pe cardul” utilizatorilor. Un urs a pătruns într-o gospodărie și a atacat un porc
