Călin Popescu Tăriceanu
Călin Popescu Tăriceanu

România, țara tuturor (posibilităților)

…chiar și-a lui Călin Popescu Tăriceanu! Și-apoi, voi ăștia care ați pufnit a râs de fiecare dată când s-a mai dat nenea în seamă, acum să vă pară rău c-ați făcut asta! Nu de alta, dar uite că ajutorul vine de acolo de unde nu te aștepți.

Decalogul lui Tări pentru România:

Poate vă întrebați de unde are Tăriceanu atâta experiență încât să ne facă nouă un set de zece reguli numai bune de urmat în vremea coronavirusului. Dacă-l întrebi pe el, experiența se datorează crizei din 2008, când el era premier. Ne amintim cu toții cât de bine a gestionat-o, da? Duduia România de prosperitate!

Dacă mă întrebi pe mine, experiența a căpătat-o ceva mai recent, cam de când s-a autoizolat în ALDE, după ce a devenit în cadrul partidului și șef, și subaltern și măturător – cum toți aldiștii s-au zburătăcit care-încotro. În fine, nici nu mai contează de unde are nenea Tări atâta experiență. Important e că o are și că beneficiem și noi de înțelepciunea lui. Ne bucurăm că ne ești contemporan, domnule Tăriceanu!

„Pentru că orice moment pierdut ne poate costa scump mai târziu, am identificat mai multe măsuri pe care le consider urgente pentru limitarea efectelor economice ale pandemiei de coronavirus și cer Guvernului să ia în calcul promovarea acestora.

Iată ce cred că trebuie făcut:

1. Abandonarea inhibiției privind depășirea deficitului bugetar. În perioada de criză statul și banul public trebuie să finanțeze și să susțină economia. La finele anului 2008, la penultima reuniune a Consiliului European la care am participat în calitate de Prim Ministru, Traian Băsescu a ridicat problema deficitului bugetar al României. Cancelarul Angela Merkel care stătea lângă mine mi-a spus pe sotto voce “Călin, who cares now about budgetary deficit?” (cui îi mai pasă acum de deficit?). De remarcat că atunci criza s-a instalat treptat și nu cu viteza de acum și nici nu s-a suprapus peste o pandemie.

2. Menținerea în stare de funcționare a băncilor și scăderea dobânzii de referință a BNR. Aducând dobânda de referință aproape de zero se stimulează băncile să pompeze bani, sub formă de credite, în economie.

3. Finanțarea tuturor proiectelor de lucrări de investiții publice în curs de derulare și urgentarea procedurilor de achiziție publică pentru alte proiecte care nu au primit finanțare din cauza plafonării deficitului bugetar. Inclusiv proiectele administrației locale.

4. Finanțarea cu credite guvernamentale derulate prin bănci a firmelor din sectorul privat și public care sunt în prezent profitabile, dar care în mod previzibil vor întâmpina probleme în perioada următoare.

5. Scutirea de la plata impozitelor și taxelor pentru firmele care își încetează sau reduc masiv activitatea curentă concomitent cu acordarea de bonificații pentru cei care plătesc la temen.

6. Acordarea de către guvern a sumelor necesare achitării de către firme a indemnizației de șomaj tehnic la nivel de 75% din salariu.

7. Dirijarea creditelor guvernamentale către industria autohtonă de echipamente, medicamente și materiale necesare în domeniul sănătății. Creditele pentru importuri se vor da numai pentru materii prime sau cazuri de necesitate.

8. Credite guvernamentale pentru stimularea producției interne de alimente și prevenirea efectelor secetei. Finanțarea irigațiilor în situația unui an secetos este o măsură de maximă urgență.

9. Banii publici care vor sprijini economia trebuie să fie folosiți pentru ajutorarea firmelor cu capital românesc și a antreprenorilor români în vederea păstrării locurilor de muncă.

10. De analizat oportunitatea închiderii burselor de valori”, scrie Tăriceanu pe Facebook.

Citește și: Tăriceanu face harcea-parcea decretul lui Iohannis

#News