Moștenitoarele familiei Kendeffy au pierdut definitiv pădurile din Retezat, instanța pronunțându-se în favoarea statului român după 13 ani de proces. Instanța s-a pronunțat irevocabil în dosarul retrocedării din Parcul Național Retezat către moștenitorii familiei Kendeffy.
Magistrații Tribunalului Hunedoara au decis ca terenurile, aflate pe câteva mii de hectare din Retezat, să rămână statului român.
În anul 2005, două moștenitoare ale familiei Kendeffy au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor suprafețe din Retezat, potrivit ziare.com. O comisie constituită în baza unui ordin al Prefectului a emis în anul 2006 titlurile de proprietate pentru cele două solicitante. Astfel, s-a stabilit că familia Kendeffy a deținut proprietățile din Retezat, hectare de pășuni, păduri, goluri alpine, terenurile pe care se află lacurile glaciare din Retezat și rezervația științifică Gemenele. Academia Română a solicitat în anul 2009 anularea titlurilor de proprietate. Judecătoria Hațeg a stabilit că moștenitoarele nu puteau solicita și nici nu erau îndreptățite să obțină terenurile respective, deoarece statul român plătise despăgubiri. De asemenea, nu există un certificat de moștenitor, iar una dintre solicitante nu avea cetățenie română la data solicitării reconstituirii dreptului de proprietate.Soluția nu a fost definitivă, un exemplar al sentinţei nefiind semnat de magistratul care a pronunţat-o, deşi minută şi exemplarul aflat în mapa de şedinţe au fost semnate, sentința fiind atacată cu recurs.
Familia Kendeffy a purtat la origine numele de Cândea sau Cânde, fiind atestată ca fiind prima familie de nobili români cunoscută după nume în Ardeal, scria istoricul Victor Montogna.
Originea nobililor care au stăpânit ţinuturi întinse din Transilvania a stârnit controverse. Unii istorici au susţinut că, la fel ca şi Iancu de Hunedoara, cnejii din familia Cândea, maghiarizaţi sub numele de Kendeffy în secolul al XV-lea, au fost de origine cumană. Documentele vechi îi atestă din secolul al XIII-lea, de când a fost datată şi Cetatea Colţ, ale căror ruine de la poalele Retezatului ar fi aparţinut cnejilor. Primele proprietăţi ale familiei transilvănene sunt atestate de la mijlocul secolului al XIV-lea, fiind sate de la poalele Retezatului. „Ludovic cel Mare, regele Ungariei, dă poruncă în 1359 ca localităţile Râu de mori, Nucşoara şi Sebişel să fie date îndărăt văduvei lui Mihai Cânde, fiul lui Nicolae Cânde (Nicolaus dietus Kende de Malomwyz). Chiar presupunând că Mihai Cânde a murit de tânăr, totuşi trebuie să admitem că tatăl său a trăit la finele veacului al XIII-lea şi la începutul veacului al XIV-lea. Atributul ce îl poartă, de Malomwyz (n.r Malomwyz este versiunea maghiară a toponimului – Râu de Mori), dovedeşte că era nobil şi proprietar al satului Râul de Mori. El este, deci, întâiul nobil român din Ardeal, cunoscut, până acum, după nume”, scria istoricul Victor Montogna.
Restricții de circulație pe Șoseaua Colentina, din cauza lucrărilor la Pasajulul Doamna Ghica
